Denunțătorii actelor de corupție, singuri în fața sistemului

Se împlinește un an de când R. Moldova a adoptat, la insistența partenerilor occidentali, legea privind avertizorii de integritate. E vorba de angajații care denunță mita sau alte acte de corupție din instituția în care muncesc. Văzută ca un mecanism important în lupta cu corupţia această lege rămâne deocamdată nefuncțională, iar avertizorii de integritate, în loc să fie protejați de lege, sunt persecutați după ce semnalează cazuri de corupție. La aceste concluzii au ajuns mai mulţi experţi la o dezbatere organizată de Asociaţia Presei Independente și portalul moldovacurata.md.

 

În R. Moldova nu se întreprinde aproape nimic pentru a proteja oamenii care semnalează cazuri de corupție, a menţionat directorul API, Petru Macovei. Exemplu cel mai recent și devenit notoriu este cel al fostei lidere sindicaliste Tatiana Colomoițeva, care a fost găsită împușcată în cap în propriul apartament. Anterior ea a deconspirat mai multe scheme de corupție și delapidări mari de fonduri în care erau implicați conducători ai sindicatelor.

Ea a fost avertizoare de integritate într-un dosar în care au fost condamnați la privațiune de liberate doi lideri sindicali din agricultură, care însă au reușit să fugă din ţară. Nu e limpede deocamdată dacă decesul Tatianei Colomoiţeva are vreo legătură cu postura sa de avertizor de integritate, a precizat Petru Macovei, dar cazul îngrijorează. El a invocat şi alte exemple, cel al lui Gheorghe Petic şi al lui Sergiu Cebotari, care au fost condamnați. Deşi cei doi nu aveau un statut oficial de avertizori de integritate, ei ar putea fi trecuți în aceasta categorie întrucât ambii au divulgat mai multe cazuri de corupție şi ilegalități, spune Macovei:

„Li s-a oferit lor protecție în calitate de avertizori? De ce societatea nu a reacționat pentru că aceste persoane s-au pomenit în situație în care ele însele se declară victime ale unor dosare. Luate în ansamblu aceste lucruri arată că este o intenție foarte frumoasă susținută de partenerii de dezvoltare, însă aşa cum se întâmplă şi în alte situații, avem legi, dar nu avem mecanisme.”

Oficiul Avocatului Poporului este instituția care ar urma să acorde protecție avertizorilor de integritate. Secretara generală a oficiului, Olga Vacarciuc, a menționat că deocamdată nu a existat nicio adresare din partea vreunui avertizor. Prin urmare, e greu de spus cât de eficient ar funcționa mecanismul de protecție a celor care denunță ilegalitățile comise de colegii lor.

„Cea mai mare provocare a noastră este cum să selectăm acele modalități de intervenție, astfel încât în cazul în care un avertizor de integritate se va adresa la noi, cel puţin să fie convins că va primi acea protecție din partea noastră la care speră. Ne confruntăm şi cu o provocare în contextul că, aşa cum e expus în lege, să nu fie divulgată identitatea persoanei. Pentru noi este cea mai mare problemă, pentru că este vorba de o cerere individuală şi noi suntem până la urmă nevoiți să divulgăm identitatea persoanei.”

Cea mai gravă problemă este însă că Oficiul avocatului poporului face doar recomandări care nu întotdeauna sunt luate însă în calcul de alte instituții, spune Olga Vacarciuc:

„Nu ştiu în ce măsură ar putea fi demis un demnitar sau funcţionar public atunci când instituția noastră va pretinde acest fapt. În R. Moldova avertizorii de integritate nu ştiu dacă ar trebui să aibă foarte multe așteptări anume în contextul în care rezultatul final nu depinde de noi.”

Experta anticorupţie Lilia Ioniţă a menţionat că, la un an de la adoptare, legea privind avertizorii de integritate rămâne nefuncţională pentru că Guvernul nu a aprobat cadrul legal conex.

„Cred că dacă am fi avut buni avertizori de integritate în toate sectoarele, niciodată nu am fi asistat la cazuri când copiilor în grădinițe şi scoli li s-au servit acele produse alterate. Dacă am avea avertizori, probabil şi siguranța alimentară ar fi mai înaltă. Vă aduceți aminte de scandalul cu produsele lactate. Noi nici până acum nu avem certitudinea ce produse consumăm.”

Experta a precizat că nu orice angajat poate fi avertizor de integritate. Aceștia trebuie să întrunească mai multe criterii stabilite în lege, iar, cel mai importat, să denunțe cu bună credință ilegalitățile şi actele de corupție. Dezvăluirile sunt înregistrate de angajatori şi CNA. Lilia Ioniţă a mai subliniat că activitatea de avertizor e una cumva ingrată, prin urmare e nevoie de un mecanism eficient de apărare a avertizorilor de eventuale presiuni şi răfuieli.